Teza AI 1.0 de @grok Dacă AI înlocuiește rapid un număr mare de locuri de muncă cu guler alb (gândiți-vă la lucrătorii din domeniul cunoașterii din domenii precum finanțe, drept, consultanță, administrație, software, servicii pentru clienți, contabilitate și roluri entry-level), reacția în lanț ar putea arăta astfel, bazându-se pe analizele economice actuale, avertismentele experților (de exemplu, de la Dario Amodei de la Anthropic, care prezice creșteri ale șomajului de 10-20% și dispariția a jumătate din joburile entry-level din birouri în 1-5 ani), și scenarii precum recenta postare "This Is Fine" a lui Arthur Hayes. Efecte pe termen scurt și mediu (luni până la câțiva ani) Șomaj în masă și șoc al veniturilor Milioane de oameni își pierd rapid locuri de muncă bine plătite. Lucrătorii cu guler alb au adesea datorii semnificative (credite ipotecare în medie de ~250.000$, credite de consum precum carduri de credit, credite auto, credite pentru studenți). Fără venituri imediate de înlocuire, mulți nu pot acoperi cheltuielile de bază. Ratări răspândite la datorii Creditul de consum (carduri de credit, credite personale, auto): Ratele de neplată cresc brusc pe măsură ce oamenii pun prioritatea esențială în detrimentul plăților. Estimările din unele modele estimează pierderi potențiale de sute de miliarde dacă chiar și 20% din ~72 de milioane de lucrători ai cunoașterii din SUA sunt afectați. Ipoteci: Plățile întârziate se transformă în executări silite. Acest lucru inundă piața imobiliară cu proprietăți aflate în dificultate, scăzând prețurile locuințelor în zonele afectate (în special în suburbii/orașe cu concentrații ridicate de angajați de birou). Băncile regionale (puternic expuse la credite ipotecare și credite de consum) se confruntă cu lovituri mari, care pot declanșa eșecuri sau salvări. Neplata creează un cerc vicios: scorurile de credit mai slabe → mai greu de împrumutat → cheltuieli mai mici. Scădere bruscă a cheltuielilor consumatorilor Acești muncitori cheltuiesc mult pe bunuri discreționare (călătorii, restaurante, bunuri de lux, modernizări ale locuinței). Cererea redusă afectează retailul, serviciile, imobiliarele și chiar sectoarele adiacente tehnologiei. Acest lucru trage creșterea PIB-ului, putând duce la recesiune sau presiune deflaționistă (scăderea prețurilor din cauza cererii slabe). Sistemul bancar și criza creditului Băncile înăspresc acordarea creditelor pentru a se proteja împotriva pierderilor, făcând creditul mai rar pentru toată lumea. Afacerile mici (care se bazează pe cheltuielile consumatorilor) se confruntă cu dificultăți, ceea ce duce la mai multe concederi. Acest lucru amplifică recesiunea economică, similară cu cea din 2008, dar determinată de înlocuirea tehnologiei, nu de bule imobiliare. Consecințe economice și sociale mai largiInegalitatea în creștere: Proprietarii de IA/capitalul beneficiază de creșteri de productivitate, în timp ce lucrătorii strămutați ajung în roluri cu salarii mai mici sau gig (sau șomaj)....